Istoricul bibliotecii

          




SCHIŢA MONOGRAFICĂ

A BIBLIOTECII PUBLICE LOCALE

BUDEŞTI














SCHIŢA MONOGRAFICĂ
a Bibliotecii Publice Locale Budeşti





-         Suprafaţă: 5665 hectare
-         Populaţia:  5478 locuitori




    I.CADRUL NATURAL.


            Comuna Budeşti este situată pe partea stangă a văii Oltului, în nord-vestul Piemontului Cotmeana la limita sudică a Subcarpaţilor Getici- subcarpaţilor Vâlcii, sub poalele nord vestice ale Dealului Negru. Teritoriul său se întinde pe 14 kilometri de-a lungul Oltului, apa acestuia fiind limita vestică a localităţii.
        Hidrografic, zona Budeşti aparţine bazinului de mijloc al Oltului.
        Clima este temperat-continentală( climat bland, de  adăpost).
         Solurile predominante sunt cele brune de pădure argiloiluviale, brune eubazice şi mezobazice, aluviale.

        II. TOPONOMIA LOCALITĂŢII.
         Numele satelor Budeşti şi Ruda sunt nume toponimice care evoca natura terenului, astefel cuvântul “buda” înseamnă pădure, iar cuvântul “ruda”, de origine slavă înseamnă metal, minereu.

        III. REPERE ISTORICE.
         Comuna este atestată documentar în anul 1445, dar cu siguranţă satul cu acelasi nume este mult mai vechii decât anul la care a fost consemnat. Numele de Budeşti s-a popularizat după un anume Buda cumpărător si proprietar de pamant.[1]
      Există monumente care atesta aceasta comună şi anume  Biserica cu hramul ,,Sfinţii Mihail si Gavril,, ctitor fiind boierul si proprietarul moşiei Budeşti, Constantin  Socoteanu , asa cum reiese si din ,,Marele dictionar geografic al Romaniei,,
,,Budesti, comună rurală pe apa Sâmnicului , aproape de răul Olt , judeţul Argeş, plaşa Topologul la 20 kilometri de comuna rurală Tigveni reşedinţa subprefecturi şi la 60 de kilometri de Piteşti . Se compune din satele următoare , Budeşti, Barza, Linia si Rudăria având peste tot 327 familii din care 57 familii ţigani cu 1168 suflete. În comună este o biserică veche rezidită din temelie la 1812 de marele clucer Constantin Socoteanu, proprietarul moşiei  Budeşti si restaurată  în urmă de familia Lahovary, descendenţii Socotenilor,,[2]
           Pânâ în 1968 comuna Budeşti a aparţinut judeţului Argeş, cu satele componente Budeşti, Linia, Racoviţa şi Barza , iar dupa 1968 face parte din judeţul Vîlcea, anexându-se  acesteia şi comuna Bercioiu, având acum în componenţă satele Budeşti, Linia, Racoviţa, Barza, Piscul Pietrei, Ruda, Bercioiu  şi cătunele Androneşti, Brânduşari si Urlătoarea. Suprafaţa teritorială a comunei Budeşti  este de 5.665  hectare din care 1.544 ha  teren arabil, 759 ha  păşuni, 157 ha  fâneţe, 4 ha vii, 192 ha livezi, 2.345  ha păduri, 384 ha ape, 66 ha drumuri, 133 ha curţi şi construcţii, 81 ha terenuri neproductive, iar populaţia este de 5.579  locuitori ,2.699 de sex masculin si 2.880 de sex feminin.[3]


ISTORICUL  BIBLIOTECII


        În anul 1898, Spiru Haret, ministrul  instrucţiunilor publice si culturale, printr-o hotarâre înfiinţează un număr de 320 biblioteci populare pe lângă şcolile  rurale, greu de precizat dacă şi  pe teritoriul  comunelor Budeşti şi Bercioiu au luat fiinţă astfel de biblioteci.
        După anul 1920, s-a trecut la organizarea  învăţământului de stat cât şi la forme de desfăşurare a muncii, de culturalizare a maselor.
        Cercetând documentele de arhivă, s-a constatat că la data de 2 februarie 1920 a luat fiinţă Căminul Cultural Budeşti, care  a funcţionat pe lângă şcoală până în anul 1938.
         În anul 1929 a fost înfiinţată Liga Culturală printr-o adresă semnată de Nicolae Iorga.
        Căminul Cultural îşi reîncepe activitatea în anul 1942 sub denumirea de “Căminul Cultural Sf. Nicolae”. În procesul-verbal din 15 decembrie 1942, întocmit de colectivul de conducere al acestui Cămin Cultural, se mentioneaza: ”Acum, cu incepere de azi , dăm viata acestui cămin, adaugând şi membrii noi. În el se va păstra  cât îi vremea ofranda muncii şi dragostea noastra. Vom aduce aici  tot ce poarta pecetea sufletului românesc:cărţi, lucruri care învrednicesc şi înalţă un popor.Pentru a face un mic fond, cotizăm fiecare cu suma de 120 lei plătiţi în rate.” Acesta este primul document scris care atestă existenţa unei biblioteci pe lângă Căminul Cultural unde au fost organizate cercuri ţărăneşti, sezători culturale în lunile de iarnă şi seri cu caracter poetic.
       La data de 9 mai 1943, Căminul Cultural şi Biblioteca au fost mutate în localul Băncii Populare, bibliotecar fiind numit învăţătorul Sucea Dumitru
(proces-verbal din 15 august 1943).
        Între anii 1955-1956 bibliotecar a fost numită doamna Creangă Elena, în momentul când fondul de carte al bibliotecii  a fost preluat de şcoală.
        Se revine la înfiinţarea unei biblioteci mobile în anul 1959, prin preluarea cărţilor de la şcoli, fiind numită  bibliotecar, doamna învaţător Băzăvan Bicuţa.
       În 1960, se înfiinţează Biblioteca Comunală Budeşti, bibliotecar cu normă întreagă fiind doamna Tîlvîc Eleonora. În acelaşi an  se înfiinţează şi Biblioteca Comunală Bercioiu, cu bibliotecar Ganţă Maria.În 1968 prin unificarea administrativ-teritorială a celor două commune - Budeşti şi Bercioiu, s-au unificat şi bibliotecile, rămânând în funcţiune Biblioteca Comunală Budeşti cu bibliotecar Tîlvîc Eleonora până în 1974.
         Urmează cea mai neagră pagină din istoria bibliotecii cuprinsă intre anii 1974-1989. Prin desfiinţarea postului de bibliotecar cu normă întreagă şi acordarea unei indemnizaţii de conducere, astfel interesul pentru lectură scade.   Aprovizionarea cu carte se face insufficient, sporadic şi nedirijat, predominând achiziţia de carte politică, iar numarul de cititori scade. Sediul Bibliotecii este mutat la parterul unui bloc din localitate, într-o  încăpere necorespunzătoare, iar bibliotecarii se succed pe perioade scurte: professor Oprescu Silvia(1974-1977), educator Stefan Gabriela(1977-1989).
      Din 1990 activitatea bibliotecii reînvie, greu dar sigur. Se reînfiinţează postul de bibliotecar cu normă întreagă, fiind angajată ca bibliotecar Ciungu Gheorghiţa. În acelaşi an sediul bibliotecii este mutat într-o încăpere a Căminului Cultural Budeşti. S-a revizuit fondul de carte, s-a facut reinventarierea acestuia , ocayie cu care s-au scos din inventar  cărţile uzate şi depăşite moral, rămânând un numar de 6,397 volume, completându-se în timp colecţiile prin achiziţii şi donaţii.Au început să crească nevoile de satisfacere a lecturii, spaţiul bibliotecii devenind neîncăpător.
      Cu sprijinul Consiliului Local, în anul 1995 s-a amenajat un nou sediu amplasat în centrul civic al comunei, în sala de şedinţe a fostei Judecătorii.
       Din  anul 2008,  este angajat bibliotecar  Mirea Liliana, iar în anul   2009 au fost începute lucrările de renovare ale clădirii, care au fost finalizate în 2010. Biblioteca functionează  în  clădirea Casei Căsătoriilor într-un spaţiu  în suprafaţă de 65 mp. dotat cu toalete, apă curentă, conexiune internet. Populaţia deservită este de 5478 locuitori.
       Accesul liber la raft este o cale curentă de utilizare a fondului de carte existent, asezat conform C.Z.U.
       Fondul bibliografic este compus din …….volume şi cuprinde: beletristică, literatură pentru copii, istorie, filozofie, lucrari din toate domeniile, enciclopedii, cărţi în limba franceză, engleză şi spaniolă.
      În  luna ianuarie 2012, în urma celei de-a treia etape a Programului naţional ”Biblionet – lumea în biblioteca mea”, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates, în parteneriat cu IREX, Biblioteca Publică Locală Budeşti a fost admisă  în program şi dotată cu un numar de 4 caculatoare performante, softuri aferente, imprimantă, scaner, router wireless, videoproiector şi ecran de proiecţie.

       Personalităţi:
       În vederea realizării unor microdicţionare de interes zonal-judeţean, participăm la descoperirea personalităţilor cultural-stiinţifice care s-au născut, ai trăit, sau sunt legate de comună, aducând o contribuţie deosebită la dezvoltarea social-culturală a localităţii, a bibliotecii, a patrimoniului spiritual, local şi naţional , prin întocmirea de fise bibliografice a acestora.

1.     Anca, George- poet, scriitor, eseis, dramaturgfilolog si traducător.
                    Nascut  la data de 12 aprilie 1944 în satul Ruda, comuna Budeşti.
2.     Bulucea, Doinel Dumitru – medic, cercetător
           Născut la data de 2 august 1943, comuna Budeşti
3.     Iorgulescu, Elisabeta – matematician, autor de manuale, publicist.
            Născută la data de 16 februarie 1922 în satul Bîrseşti, comuna Budeşti
4.     Soare, Ion – scriitor şi publicist.
                        Născut la data de 26 octombrie 1941 in satul Bercioiu, comuna Budeşti.




 [1]Monografia comunelor şi oraşelor din judeţul Vâlcea”- Călimăneşti,  Editura  Petras, 2007-Vol.3, pag.80
 [2]Marele dicţionar geografic al României”- alcătuit după dicţionarele parţiale pe judeţe de George Ioan  Lahovary, C.I.Brătianu şi Grigore C.Tocilescu, Vol II,  București, Societatea Geografică Română, 1899, pag 45.
 [3] Petrescu Eugen  – „Vâlcea- Ţara lupilor getici sau ţinutul Vâlcilor”, Editura Conphys, Rm.Valcea 2008, Volumul I, pag. 275

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu